De când a început pandemia, iar copiii învață online, mulți dintre ei își fac temele în orice poziție, în afara celei corecte: pe pat, pe jos, cu caietele pe scaune sau stând turcește pe podea. Oasele loc sunt fragile, iar de aici și până la scolioză este doar un pas.

Pe a mea am găsit-o învățând atârnata cu capul în jos de pe pat. Am încercat să-i explic că își deformează coloana și că, mai târziu, va avea dureri și o postură pe care cu greu o va mai corecta. Rareori, de gura mea, se muta la birou. Nu trecea însă mult timp și iar o găseam aplecată de spate și în tot felul de poziții.

   În toamna anului trecut, am observat că Ana mea avea un umăr mai jos și altul mai sus. I-am corectat în permaneță postura, am insistat să învețe doar la birou/masă, dar până la urmă de ce mi-a fost frică nu am scăpat.

În vară, lucrurile păreau că s-au agravat, un omoplat era mult ieșit în afară.

Am dat fuga la doctorul Ion Bogdan Codorean, unul dintre cei mai buni medici ortopezi din România. De la primul consult, el mi-a zis că Ana trebuie să facă neapărat radiografii la coloană. Cu ocazia asta, l-am întrebat și dacă Ana va mai crește, că mie mi se pare că din acest punct de vedere, nu-mi seamană deloc. :)) La 13 ani are doar 1.62 m. La vârsta ei, eu deja aveam 1,75.

Am făcut radiografie, iar verdictul a fost nimicitor: scolioză toraco-lombară. Știam câte ceva despre ea, pentru că eu am avut și scolioză, și cifoză, în copilărie și am crescut 14 cm în 3 luni. Când am intrat la liceu, deja măsuram 1,92 și mă dureau toate oasele. Dar am făcut exerciții medicale și fizioterapie.

În discuția cu Dr. Codorean despre copilăria mea, medicul mi-a spus că ar prefera ca Ana să nu mai crească, pentru că această afecțiune se va acutiza. Radiografia însă a “tradat” o creștere mare a Anei, în următorii 2 ani. Din punct de vedere al stagnării în creștere, vestea aceasta m-a liniștit. :))

Tot Dr. Codorean mi-a recomandat ca Ana mea să fie consultată de încă un specialist pentru copii, dr. Georgiana Nedelea, la clinica Artrosport. S-a pus în discuție inclusiv o eventuală operație, pentru o coloană vertebrală cu o deviație de 40 grade însă, intervenția a ieșit repede din discuție.

Ce soluție au propus cei doi medici? Gimnastică terapeutică, corectarea posturii și purtarea unui corset special 23 de ore din 24! Puștoaica mea era ca o floricică, extrem de zâmbitoare de parcă nu se întâmpla nimic. Numai eu eram îngrijorată și realizam că dacă nu interveneam serios atunci, peste câteva luni ar fi fost și mai greu.

   După vizita la medici, am înscris-o pe Ana la centrul de recuperare PhysioOne, o clinică de recuperare medicală. În baza radiografiei și recomandărilor medicale, Anei i-a fost stabilit un program personalizat. Astfel, puștoaica mea a început să facă exerciții de două ori pe săptămână la clinică, asistată de specialiști și, zilnic, acasă.

  Ne-a fost recomandată inclusiv terapia Schroth, un tratament conservator pentru scolioze idiopatice (situații în care cauza apariției scoliozei nu este cunoscută) și boala Scheuermann. Aceasta constă într-o serie de exerciții care urmărește elongația trunchiului și corectarea asimetriilor coloanei, cu rezultate vizibile în cazul copiilor, dar și al adulților.

   Așadar, făcusem tot, mai rămăsese să găsesc corsetul potrivit pentru Ana. Am cercetat piața, am întrebat medicii, am luat recomandări. Cele mai multe mi-au indicat “Novak Healthcare Concept” sau “MedExpert”, așa cum este cunoscută clinica cu sedii în Miercurea Ciuc și București. M-am bucurat că există și în București, pe Stefan cel Mare, unde am ajuns rapid. S-a făcut un schimb de date personale, radiografie, diagnostic etc cu cei de la Miercurea Ciuc, iar câteva ore mai târziu, am primit un telefon.

Norocul a făcut ca, o săptămână mai târziu, la centrul de dispozitive medicale din Ciuc, să sosească  un cunoscut technician ortoped, cel care i-a fost învățăcel celebrului dr Jacques Cheneau, domnul Marlok Ferenc. Am fost programate într-o zi de luni. Am rămas o noapte în Miercurea Ciuc pentru ca marți, să plecăm acasă cu corsetul gata făcut.

La MedExpert l-am cunoscut pe domnul Marlok Ferenc, un tip care a realizat mii de corsete pentru copii, în toată lumea. Cu o privire caldă și o voce prietenoasă, dl Ferenc ne-a explicat beneficiile corsetului de tip Cheneau.

   Corsetul Cheneau a fost creat, în 1970, de Jacques Cheneau, specialist în medicină fizică/ recuperare medicală. Fabricat dintr-un material plastic termoformabil și capitonat cu spumă de polietilen, corsetul acoperă toracele de la centura pelviană până la umeri.

Crearea sa este individuală și se realizează în baza mulajului și a radiografiilor pacientului. Corsetul are un sistem de închidere format din benzi textile, dar și cleme, în zona sternală, pentru a împiedică migrarea. În ciuda închizătorilor, corsetul este lejer și ușor de ascuns sub îmbrăcămintea obișnuită.

Nouă ni s-a explicat că, în general, corsetul este bine acceptat după câteva zile de adaptare. Tehnica materialului (polimer de polietilenă) permite adaptarea la morfologia scheletică a pacientului și a scoliozei și se adaptează la evoluția morfologică.

  Ulterior, Ana a fost dusă în camera mulajului, unde a început proiecția corsetului pe corpul ei. Am asistat la procedură, aveam inima cât un purice. Numai mamă să nu fii! Ea părea relaxată și lua totul în joacă, de parcă totul ar fi fost o toană de-a mea. În capul meu, buluc de gânduri: Oare cum se va adapta? Oare ne va păcăli și nu-l va purta? Oare va putea să doarmă noaptea cu el? Acestea erau doar câteva dintre zecile mele de întrebări.

15 minute mai târziu, mulajul era gata. A doua zi, urma să venim ca să-l probeze din nou și să plecăm acasă.

Următoarea zi, când am ajuns la Centrul MedExpert, ce să vezi?! Ana mea nu mai era indiferentă, se crispase și dădea înapoi. Domnul Marlok Ferenc a pus mâna pe umărul ei și a invitat-o în cabinet.

Marlok i-a pus corsetul, potrivindu-i tricoul și a verificat dacă există locuri unde corsetul o poate jena. A început ea să se văicăreasca că nu-i place, că nu este bun, că nu-l suportă. Masca ce o purta pe gură și nas, era deja îmbibată de lacrimi.

Mi s-a frânt inima. A trebuit însă să rămân tare pe poziții, să nu mă vadă bocind.

Tehnicianul i-a explicat că acest corset îi va corecta coloana, într-un an și că dacă nu-l va purta, va ajunge la operație.

În momentul ăla, puștoaica mea a sărit de pe pat și a spus că preferă operația. Orice, dar să nu râdă copiii de ea. Asadar, asta era de fapt problema ei, ce vor spune copiii…

Dă-i muncă de convingere, explică-i ce implică o operație, riscuri, recuperare etc. Din spirit de solidaritate, mi-a trecut prin cap că ar trebui să port și eu corset, să trecem împreună prin această experiență.

Până la urmă am început să glumim pe seama corsetului: “te mănâncă spatele?” sau “cioc-cioc, e cineva acasă?” și cumva l-a acceptat.

Lucrurile acestea s-au întâmplat în urmă cu 3 săptămâni. Între timp, Ana mea s-a împrietenit cu corsetul și a început să-l poarte cu haine largi, ca să nu se vadă. Apoi, cei care au văzut-o i-a spus că este “cool”, iar ea a prins curaj și a început să-l poarte la vedere. Important este că acest corset o va scăpa de scolioză, îi va îndrepta coloana și postura și o va feri de eventuale dureri.

Mulțumesc tuturor celor care m-au sprijinit! Sănătatea este cea mai importantă!